BluePink BluePink
XHost 		Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
Acasa Retete Sfaturi utile Leacuri Glume Poezii Poze Karina Link-uri


alimente si medicamente
alunite
anemie
articulatii
buze
cancer
circulatie
ciuperca piciorului
cosmetica
dermatologie
diabet
digestie
diverse
dureri
dverse
exostoza
febra
ficat
fiere
friguri
ginecologie
greata
hepatita
hidroterapia
infectie sub unghie, cu puroi
inima
intepaturi
interne
leac
leacuri
legume
litiaza renala
mahmureala
mar
medicamente hormonale naturale
memorie
metabolism
miere
mierea
migrene
noduli
oase
oboseala
ochi
oftalmologie
orl
ortopedie
piele
plamini
plante
polip
prostata
psihic
raceala
raceli si reumatism
rana
reteta de curatare a limfei
retete energizante
reumatism
ricin
rinichi
sex
sistem imunitar
stomac
stomatologie
sughit
tei
ten
transpiratie
tuse
ulcer
urologie
vicii
  • - Pentru durerile de urechi se foloseste un catel de usturoi, introdus cu atentie in conductul auditiv. (Sa nu fie prea mic, ca sa fie scapat inauntrul urechii.)
  • - Mancarea gatita si reincalzita e buna pentru dusmani.
  • Aduc prin aceste randuri idei folositoare sanatatii, chiar daca nu sunt noi. Este vorba de cutia cu pietricele, foarte necesara si utila in masajul talpilor. Poate unii vor spune ca exista deja multe dispozitive din lemn, plastic si alte materiale destinate acestui scop, dar putini stiu ca piatra ESTE VIE! Asa cum a afirmat Scarlat Demetrescu in lucrarea sa "Din tainele vietii si ale universului" si cum tind sa ateste ultimele cercetari de laborator.
  • 1.Pentru piele, unghii si ochi :Vitamina A: in ficatul de pasare, peste, caise si morcovi.
  • Mici si lipiciosi, ca niste cornite pe ramurile copacilor, mugurii plopului au o imensa putere de vindecare. Folositi-i, dar fara sa faceti jaf prin paduri -"Imaginati-va niste propolis la care adaugati aspirina, antibiotice cu spectru larg, antivirale, ceva substante citostatice fara efecte adverse si apoi hormoni naturali care favorizeaza procesele de regenerare. Armonizati perfect aceste componente si veti obtine astfel o imagine cat de cat exacta a calitatilor vindecatoare ale mugurilor de plop." Acestea sunt aprecierile biochimistului german W. Linnenbrink, care a studiat vreme de decenii aceasta planta medicinala, pe cat de raspandita, pe atat de putin folosita ca remediu. Sincer sa fiu, in ciuda aprecierilor pe care le-am gasit in cartile de specialitate, personal am trecut-o cu vederea, probabil din cauza ca mi se parea prea comuna (inainte sa fie taiati bestial, plopii strajuiau toate soselele, aleile si malurile de rau). Aceasta pana de curand, cand am vazut un caz de cancer in faza terminala, vindecat incredibil doar cu acei muguri lipiciosi si inchisi la culoare, cu miros dulce-aromat. Pacientul, in varsta de cincizeci de ani, avea o tumora maligna la creier, inoperabila, fiind trimis acasa intrucat era prea tarziu sa se incerce vreo terapie cu citostatice. Fara sa se dea batut, el a vrut sa urmeze un tratament cu plante si s-a gandit la spanz, a carui radacina este pe cat de toxica, pe atat de puternica in tratarea tumorilor. Destinul a vrut insa ca aceasta radacina sa-i parvina cu mare intarziere, asa ca a inceput un tratament cu muguri de plop, despre care a aflat prin cunostinte. Dupa prima saptamana de administrare, ametelile, starea de slabiciune si de rau permanent au inceput sa se diminueze; dupa trei saptamani, durerile i s-au redus simtitor si i-a revenit pofta de mancare; dupa o luna si jumatate, cand in sfarsit a ajuns in posesia radacinii de spanz, nu a mai fost nevoie sa o ia, intrucat la tomografie era evidentiata deja o reducere a formatiunii tumorale cu aproape 40%, pentru ca dupa opt luni, tumora sa dispara complet. In afara de alimentatie vegetariana cu multe cruditati si muguri de plop, pacientul nu a folosit nici un alt remediu, iar starea lui de sanatate este excelenta, are un tonus si o rezistenta de invidiat. Micii muguri maronii-negriciosi care au salvat viata acestui om sunt acum, in aceste zile de primavara, in plin sezon de recoltare si de aceea ne-am gandit sa vorbim in cele ce urmeaza despre ei. Unde gasim mugurii de plop negru Pe langa mugurii plopului negru (Populus nigra), mai au proprietati vindecatoare cei ai plopului de munte, numit si plop tremurator (Populus tremula), precum si cei ai plopilor hibrizi, care se gasesc in parcuri. Arealul lor de raspandire la noi in tara este extrem de vast - de la campie si pana in zonele submontane si montane. Se culeg mugurii nedesfacuti ai ramurilor de la baza copacului, numai cei de pe primele crengi, si niciodata cei terminali, care asigura cresterea si dezvoltarea plantei. Imediat dupa recoltare, mugurii se pun la uscat in strat subtire, in locuri bine aerisite si calduroase. In general, culegerea mugurilor de plop este o operatiune destul de delicata, intrucat arborii sunt foarte inalti si ramurile lor sunt greu accesibile si, in plus, intervalul de timp in care pot fi culesi este foarte scurt (una-doua saptamani), dupa care se umfla, se desfac si isi pierd cea mai mare parte din proprietatile lor terapeutice. Din acest motiv v-am pus la dispozitie la finalul acestui articol si o adresa unde puteti comanda acesti muguri, in cazul in care nu-i puteti culege si nu ii gasiti nici in comert. Cateva retete pe baza de muguri de plop Tinctura de muguri de plop Nu intamplator am pus-o prima pe lista remediilor obtinute din aceasta planta, intrucat este forma de administrare cea mai eficienta si cu actiunea cea mai rapida. Se obtine simplu, din muguri de plop uscati (macinati cu rasnita electrica de cafea) si alcool alimentar de 90¡. Se umple un sfert dintr-un borcan cu filet cu pulbere de muguri de plop, apoi se completeaza restul cu alcool alimentar, se amesteca bine, dupa care se pune capacul si se lasa sa macereze 10-12 zile. Apoi preparatul se filtreaza si se trage in sticlute mici, care se pastreaza in locuri intunecoase si reci. Se iau de regula 60-100 de picaturi de tinctura, combinata cu miere de albine sau imbibata pe bucatele de paine uscata, de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un mic secret: la fel ca si tinctura de propolis, tinctura de muguri de plop nu se ia niciodata diluata in apa, deoarece o mare parte din principiile sale active reactioneaza imediat cu apa si devin apoi foarte greu asimilabile. Din aceasta cauza si ceaiurile din muguri de plop au efecte foarte slabe, acesta fiind si motivul pentru care puterea acestei plante este inca atat de putin cunoscuta de publicul larg. Pulberea de muguri de plop Se foloseste atunci cand tinctura de muguri de plop nu este tolerata (alcoolul, chiar si in cantitati mici, fiind contraindicat in cateva boli, mai ales hepatice si in cazurile avansate de cancer). Mugurii de plop se macina fin cu rasnita de cafea sau in piua, dupa care se cern prin sita pentru faina alba. Pulberea fina rezultata se pastreaza intr-un borcan de sticla ermetic inchis. Se administreaza o lingurita rasa de pulbere de trei-patru ori pe zi, pe nemancate. Planta se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Un mic secret: pulberea de muguri de plop are un miros identic cu cel al propolisului, precum si efectele terapeutice ale acestuia. De ce? Motivul este foarte simplu: mugurii de plop negru sunt, de fapt, materia prima din care prepara albinele propolisul. Persoanele care sunt alergice la propolis pot incerca acest remediu, care are efecte similare, dar este mult mai bine tolerat de organism. Extractul moale din muguri de plop Pe o farfurioara curata se pun 3 lingurite de tinctura de muguri de plop si se lasa sa se evapore la temperatura camerei pana cand volumul scade de trei ori. Va rezulta o lingurita dintr-o pasta moale, lipicioasa si cu miros puternic de propolis - extractul moale din muguri de plop. Acest extract se aplica, dupa dezinfectarea prealabila a zonei tratate, pe rani si arsuri, pe ulcerele varicoase, pe hemoroizi sau eczeme infectioase, pentru care este un adevarat elixir. Unguentul de muguri de plop Un pachet de unt este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute pana cand devine limpede, asa incat sa se vada fundul vasului de fierbere. In acest moment, untul incins este luat de pe foc si este turnat, fara sedimentele de pe fundul cratitei, intr-un vas separat. Cat untul este incins se mai adauga si o lingurita de ceara de albine (se gaseste la apicultori), dupa care se lasa sa se raceasca. Cu putin timp inainte ca untul cu ceara sa se intareasca, se adauga patru lingurite de extract moale de muguri de plop, dupa care se amesteca bine de tot preparatul cu o lingura sau, mai bine, cu un mixer electric de bucatarie. Unguentul rezultat se pastreaza la rece, in frigider. Boli care se vindeca prin tratamentul cu muguri de plop - Gripa si guturaiul - se iau 50-100 de picaturi de tinctura de muguri de plop pe o bucata de paine, de patru ori pe zi. Acest preparat are efect antiviral si stimulent imunitar, oprind in faza incipienta boala ori, daca s-a declansat deja, scurtand considerabil timpul de vindecare. - Durerile de gat, bronsita, amigdalita - patru linguri de miere se combina cu patru lingurite de tinctura de muguri de plop. Se consuma acest preparat pe parcursul unei zile, cate o lingurita din ora in ora. - Cistita, infectiile renale - sunt foarte eficient combatute de tinctura de muguri de plop, care elimina infectia, reduce senzatia de arsura sau usturime la urinare, favorizeaza cicatrizarea tesuturilor lezate si inflamate. Se iau 60 de picaturi dizolvate in miere, de patru-cinci ori pe zi. In plus, se beau ceaiuri diuretice (soc, tei, maghiran) sau se ia tinctura de ienupar diluata in apa (1 lingurita la jumatate de pahar de apa) pentru stimularea diurezei. Rezultatele apar in maximum 48 de ore. - Durerile de cap, accesele de febra - sunt rapid ameliorate de tinctura de muguri de plop, care contine intre altele substante din familia aspirinei, care combat durerea si reduc febra. Se iau 50 de picaturi de tinctura de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol. - Guta si reumatismul - se trateaza prin cure de lunga durata cu muguri de plop, care favorizeaza eliminarea toxinelor si a ureei din sange, reduc durerea si au efect antiinflamator. Se iau 50 de picaturi de tinctura de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza minimum trei luni. - Afectiunile tumorale benigne - fibroamele, adenofibroamele, chisturile cu diferite localizari sunt deosebit de receptive la tratamentul intern si extern cu muguri de plop. Intern se ia tinctura: 50 de picaturi de patru ori pe zi, iar extern se fac comprese cu tinctura, care se aplica pe zona afectata vreme de doua ore. Compresele se aplica o data la doua-trei zile, iar dupa ce se ia compresa, pielea se tine la aer liber vreme de un sfert de ora, dupa care se unge cu o crema pentru refacerea tegumentului. - Boala canceroasa - studiile despre efectele mugurilor de plop asupra tumorilor maligne sunt in curs de desfasurare, fiind in prezent emise mai multe teorii despre mecanismul prin care ei actioneaza (stimulare imunitara, reglaj hormonal, actiune citostatica directa etc.). Cert este ca mugurii de plop ajuta la tratarea acestei afectiuni, mai ales atunci cand se urmeaza si o dieta vegetariana. Se ia pulbere de muguri de plop - o lingurita rasa de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza minimum trei luni si poate fi insotit si de alte remedii. - Ulcerul gastric - Primavara si in perioadele de criza se fac cure de trei saptamani, timp in care se ia cate o lingurita de pulbere de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol. - Diareea, colita de fermentatie si de putrefactie - se fac tratamente de sapte zile, timp in care se iau de minimum trei ori pe zi cate 50-100 de picaturi de tinctura, cu care se imbiba bucatele de paine alba uscata sau prajita. Acelasi tratament este valabil si pentru combaterea infectiilor cu protozoarul Giardia lambria, care sunt in prezent extrem de raspandite, din cauza contaminarii apei de baut din retelele urbane. Utilizari externe ale mugurilor de plop - Arsurile - atunci cand sunt de gravitate mica, se trateaza cu unguent de muguri de plop care se aplica de doua ori pe zi, pe zona afectata. Atunci cand sunt de gravitate mare, unguentul se aplica numai dupa ce pericolul de infectie a trecut, pentru a favoriza o cicatrizare estetica. - Ranile deschise - se trateaza cu tinctura de muguri de plop, care se picura de pe un tampon de vata, dupa ce zona afectata a fost bine curatata. Acest remediu, in ciuda faptului ca pentru cateva minute produce o puternica usturime, favorizeaza apoi cicatrizarea si vindecarea foarte rapid, prevenind infectiile si cicatrizarile inestetice. - Cicatricele inestetice - pot fi remediate aplicand vreme de 30 de minute pe zi o compresa cu tinctura de muguri de plop, dupa care se lasa sa se zvante zona tratata. Apoi, se aplica unguent de muguri de plop, in strat de grosime medie. - Eczemele infectioase, herpesul - sunt combatute rapid cu extract moale din muguri de plop, a carui preparare am prezentat-o. Se aplica de doua ori pe zi pe locul afectat. - Tumorile exteriorizate, cancerul de piele - se pun comprese cu tinctura, care se tin vreme de doua ore. Compresele se pun zilnic, iar dupa aplicare se lasa zona sa se zvante in aer liber vreme de o ora, dupa care se aplica unguent de muguri de plop, pentru refacerea tegumentelor. - Hemoroizii, ulcerul varicos - se trateaza cu extract moale de muguri de plop, care cicatrizeaza rapid, combate infectia si reduce inflamatia. Se aplica preparatul in pelicula groasa de una-doua ori pe zi, vreme de minimum 14 zile la rand. O informatie utila In cazul in care nu gasiti tinctura de muguri de plop sau muguri de plop in magazinele si farmaciile naturiste, puteti apela la o firma specializata in plante medicinale: S.C. "Dacia-Plant" S.R.L., care poate trimite acest remediu si prin posta. Telefoanele la care puteti comanda acest remediu sunt: 0744/37.47.56, 0788/70.80.18 si 0268/51.46.51. Plopul negru este folosit ca planta medicinala si magica inca din Antichitate, fiind de mare pret mai ales la popoarele din Europa de Vest si Centrala, dar si in Peninsula Balcanica. Grecii spuneau despre mugurii de plop ca sunt sub semnul lui Jupiter, cel mai slavit dintre zei, si ca atare confera vitejie, putere si spirit de invingator. De asemenea, mugurii de plop erau folositi pentru alungarea fricii. In vechea Irlanda, mugurii de plop erau simbol al vietii si se foloseau in ritualurile funerare, pentru a arata ca moartea nu este sfarsitul. In Orientul Mijlociu acesti muguri erau un remediu fara gres pentru... a repara o inima ranita. Cel ranit in dragoste trebuia sa poarte intr-un saculet rosu de panza muguri de plop; se spunea ca "in cateva zile se va resimti cu siguranta un sentiment de usurare". Alchimistii si herboristii din Evul Mediu considerau tinctura de muguri de plop drept un leac universal. Intr-un vechi tratat se spune: "Adaugati tinctura de muguri de plop tuturor licorilor voastre pentru a le intari mirosul si pentru a conferi scut de protectie celor bolnavi".
  • Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul Plafar, si urzica mica, cea care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la ""primenirea sangelui"", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai puternic decat cealalta. Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie. - Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un litru de apa). Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut). In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si administrate o lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual; se sug 15 minute, apoi se inghit cu apa. - Preparate culinare pe baza de urzici. Consumul de urzica previne formarea tumorilor maligne, in special a cancerului gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de tutun si cafea. Sunt hipertensive si antiaterosclerotice, fiind indicate persoanelor care sufera de hipotensiune, arterita sau alte afectiuni vasculare. - Seminte de urzica. In Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand sapte zile 50 g seminte intr-un litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat persoanelor in varsta cate o lingurita inainte de mese. - Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate). O lingura amestec la doua cani cu apa rece se macereaza 24 ore si se bea 1/2 ceasca de trei ori pe zi. Extern: - Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu urzici tinere a locurilor dureroase, timp de doua-trei zile. Se obtine o senzatie placuta de incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va ramane in repaos, bine invelit.
  • Pe langa gustul lui agreabil, spanacul este apreciat si folosit in alimentatia de primavara datorita compozitiei sale bogate in saruri minerale si in vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide, 2%; glucide, 7%; lipide, 0,5% si are valoare energetica foarte mica, 18 Kcal/100 g. Originar din Asia Centrala, in Europa a fost adus din Persia de catre arabi, mai intai in Spania, apoi s-a raspandit in celelalte tari, incepand cu secolul al IV-lea. Utilizari: Consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si convalescentilor. Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust. Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata in depresiile fizice si nervoase. Extractul de spanac (100 ml suc proaspat) in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere) stimuleaza secretia pancreatica. Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda o lingura de trei ori pe zi, inainte de mese. Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi. Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa, obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza, remineralizant, vermifug etc. Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.
  • Stevia este o planta ierboasa, cu frunze alungite, de culoare verde, care poate creste spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata (in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul. Are actiune laxativa prin acidul crisofanic. Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau mancaruri.
  • Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde, lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.
  • Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme. Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice, remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).
  • Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa. Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in fibre vegetale care previn cancerul de colon. Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si suc de lamaie. Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare. Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic, calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii, fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.
  • Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni, dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare. Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier; vitamine: A, C, B1, B2. Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului. S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor preparate farmaceutice. Utilizari:Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic, aperitiv si stomahic. In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu regimul Oschawa si alte remedii. Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune hipotensiva, antiastmatica, diuretica. Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a 20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii. Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen apicol. Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac. Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc proaspat. Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata. Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica, alaturi de alte remedii. Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100 ml apa.
  • - Energiile cuprinse in primele plante care inverzesc au o atotputernica forta de vindecare. Acceptati-le darul! -Putine privelisti exprima atat de fidel reintoarcerea definitiva a primaverii, precum campurile acoperite de boarea verde a graului, a secarei si orzului. Cine sa le mai intoarca din drum? Circuitele clorofilei au fost iarasi restabilite. In verdele crud, aproape transparent in lumina puternica a soarelui, se simte pulsand viata, cu energiile sale uriase si tainele sale indescifrabile. Firele marunte si gingase ascund substante si energii cu o putere nebanuita, cu efecte regenerative, intineritoare si vindecatoare extraordinar de puternice. De-a lungul timpului, multi cercetatori au fost atrasi de enigma primelor plante de primavara. Ei au cautat sa realizeze un transfer de tinerete si vitalitate de la ele spre fiinta umana, folosindu-le in fel si chip, cautand sa le descifreze compozitia si sa le inteleaga. Astfel au luat nastere o multime de cure de dezintoxicare si de regenerare, din care am selectat-o pe cea mai eficienta: cura cu orz verde. Vitamine, hormoni si clorofila Dintre toate mladitele verzi de cereale care apar primavara, cele ale orzului s-au dovedit a fi cele mai active in curele de regenerare. De ce? Oamenii de stiinta au incercat sa raspunda la aceasta intrebare si au cercetat in amanunt continutul firelor tinere de orz, descoperind in ele o veritabila farmacie. Ce gasim in rafturile acestei "farmacii"? In afara unui conglomerat puternic de vitamine, minerale si enzime, orzul verde contine hormoni naturali si clorofila (numai despre aceasta substanta si efectele sale miraculoase asupra sanatatii s-ar putea scrie carti intregi, in ultimii cincizeci de ani fiind facute sute de studii care pun in evidenta actiunea sa de "curatare" exercitata asupra organismului, inclusiv asupra sangelui, de stimulare imunitara, de cicatrizare si regenerare). Cum obtinem mladitele de orz verde Pentru o perioada scurta de timp (2-3 saptamani), vom gasi orzul verde direct pe camp, de unde poate fi recoltat prin taierea firelor verzi la 2-3 cm de radacina (planta trebuie foarte bine spalata, pentru inlaturarea eventualelor ingrasaminte chimice). In cazul unor cure mai lungi, se recomanda cultivarea orzului in ghivece, la domiciliu. Materiale necesare: seminte de orz sanatoase, pamant gras pentru flori si ghivece largi sau tavite care sa poata fi umplute cu pamant. Sadirea: semintele de orz se tin la inmuiat in apa vreme de 24 de ore, dupa care se pun in pamant la 1 cm adancime si se stropesc regulat (zilnic). Intr-o saptamana, vor aparea firele de orz, care vor creste foarte rapid, ajungand in circa zece zile la dimensiunea ceruta: 20-30 cm. Cum preparam si cum administram orzul verde. De obicei, se foloseste sucul de orz verde, care se poate obtine casnic prin trei metode: 1. Prin tocare: o mana de fire verzi de orz se da prin masina de tocat carnea, dupa care se stoarce pasta vegetala obtinuta in tifon, strangandu-se sucul intr-un pahar. 2. Cu storcatorul de fructe: este metoda cea mai comoda. Se pun in storcator manunchiuri compacte de fire de orz, care vor lasa rapid un suc limpede, de culoare verde, ce va fi adunat intr-un pahar de sticla. 3. Prin mixare: intr-un mixer electric (modelul cu elice pe fundul vasului) se pun o mana de tulpini verzi tocate putin si apa cat sa poata fi maruntite de catre elice. Se mixeaza asa incat sa devina o pasta, dupa care se filtreaza printr-o strecuratoare sau prin tifon. Cel mai bine este sa se consume acest suc la cel mult cateva minute dupa stoarcere (in cazul in care este pastrat la frigider, termenul sau de valabilitate se prelungeste la maximum 6 ore). Sucul pur, obtinut prin tocare si stoarcere sau cu storcatorul centrifugal, se consuma diluat: la o treime de pahar de suc de orz se adauga doua treimi de apa sau de suc proaspat de legume. Sucul obtinut prin mixare nu se mai dilueaza, intrucat a fost deja adaugata apa in procesul obtinerii sale. Doza zilnica este de cate un pahar de suc diluat, baut de doua-trei ori pe zi, pe stomacul gol, cu jumatate de ora inainte de masa. Durata unei cure de primavara Sucul de orz verde este un remediu puternic, dar bland, ale carui efecte se vad mai ales in timp. Pentru o cura de intretinere sunt suficiente doua saptamani de tratament, in timp ce pentru tratarea unor boli cronice este necesar ca o cura sa dureze minimum o luna. Persoanele care sufera de o asemenea boala cronica sau care simt ca au nevoie de o purificare mai serioasa este bine sa mentina aceasta cura pana la finele lunii mai (intre altele, acest tratament ajuta la adaptarea sistemului cardiovascular la inconvenientele caniculei). Un caz aparte il constituie bolile tumorale, benigne si maligne, in care aceasta cura are efecte maxime, daca este tinuta trei luni. Cateva boli care se vindeca prin cura interna cu extract de orz verde Anemia si lipsa de calciu - raspund foarte bine la tratamentul cu orz verde care, pe langa continutul sau de minerale, mai are calitatea de a imbunatati asimilatia. Se bea inainte de fiecare masa un pahar de suc de orz, diluat in proportia 1:3, vreme de 2-4 saptamani. Este un tratament recomandat si copiilor peste 2 ani, carora le va fi injumatatita doza. Bolile de ficat si de bila - sunt combatute lent, dar foarte puternic, de tratamentul indelungat cu suc de orz verde. Am putut observa din plin eficienta acestei cure in cazul unei persoane care suferise foarte multe interventii chirurgicale si luase atat de multe medicamente chimice, incat dupa parerea medicilor nu mai putea suporta o terapie dura. A urmat o cura alternativa cu suc de orz verde si suc de frunze de patrunjel (se obtine in acelasi mod ca si cel de orz), cate doua saptamani cu fiecare remediu, vreme de trei luni. Dupa acest interval de timp, durerile de ficat au disparut, iar analizele au pus in evidenta faptul ca procesul de distrugere fusese oprit. Si mai era un lucru: persoana in cauza recuperase o mare parte din capacitatea functionala a singurului rinichi pe care il mai avea (celalalt fiind extirpat prin operatie), evitand astfel dializa. Cancerul si tumorile benigne - sucul de orz verde inhiba, prin mecanisme inca necunoscute, procesul formarii si proliferarii formatiunilor tumorale. Se recomanda cura indelungata cu suc de orz verde (cate trei pahare pe zi), asociata cu un regim lacto-vegetarian, bazat preponderent pe cruditati. Varicele si hemoroizii - cu ceva timp in urma, am cunoscut o batrana care suferea de varice de mai bine de 20 de ani, varice care, pe masura ce trecea timpul, se ingrosau si tindeau sa formeze ulcere. Intrucat avea resurse foarte modeste si nu-si permitea un tratament cu medicamente, ea a recurs la o metoda pe care o stia din batrani: in fiecare zi, bea 3-4 pahare cu un amestec de sucuri din orz verde, morcov si sfecla rosie, in proportii egale. A mancat mai mult legume si fructe crude, urmand cu rabdare acest tratament vreme de sase luni. Rezultatele au fost uimitoare: dupa doua luni, varicele au inceput sa se estompeze, disparand apoi una cate una, pana cand picioarele au ramas "curate ca in tinerete", ca sa o citez pe batrana care a aplicat acest tratament. Sincer sa fiu, nu cunosc un tratament al varicelor sau hemoroizilor care sa se poata compara ca eficienta cu acesta. Gastrita si ulcerul - sunt foarte rapid ameliorate atunci cand se bea de doua-trei ori pe zi suc de orz verde proaspat stors (daca sta mai mult incepe un proces de fermentatie care il face daunator pentru bolnavii de stomac). Sucul se bea pe stomacul gol, inainte de masa, atat pentru tratamentul bolii, cat si pentru prevenirea ei. Reumatismul, bolile de piele si alergia - le-am grupat impreuna, intrucat toate sunt tratate prin acelasi mecanism de cura cu orz verde, si anume prin dezintoxicare. Se beau minimum trei saptamani cate trei pahare de suc de orz verde pe zi, efectele vindecatoare aparand in timp, dar fiind si foarte stabile. Menopauza, sterilitatea, imbatranirea prematura - sunt foarte receptive la tratamentul cu orz verde, care, intre altele, este un intineritor de prima mana. Cele mai bune rezultate se obtin tinandu-se in fiecare anotimp cate o cura de patru saptamani cu suc de orz, din care se beau trei pahare pe zi. Cateva aplicatii pentru frumusete Tenul iritat si inrosit - se pun comprese cu suc proaspat de orz verde, care se tin vreme de 30 de minute, dupa care pielea se lasa sa se usuce in aer liber. Pentru persoanele care au reactii alergice puternice, se recomanda si cura interna cu suc de orz verde. Tenul ofilit - se tine pe obraz vreme de 30 de minute o compresa cu suc proaspat de orz verde, dupa care se intinde pe locul tratat pentru alte 10 minute o masca din smantana. In final, fata se spala cu putina apa calduta sau ceai de rozmarin. Acneea - se trateaza atat intern, cat si extern, cu orz verde. Intern, se face o cura de patru saptamani, timp in care se beau zilnic trei pahare de suc de orz. Extern, se aplica vreme de 30-45 de minute, direct pe piele, terciul de orz verde, obtinut dupa stoarcerea sucului. Dupa curatarea pielii cu putina apa calduta sau ceai de salvie, se lasa pielea sa se usuce. O informatie utila: pentru a afla mai multe lucruri despre obtinerea si folosirea mladitelor de orz verde, va puteti adresa unui magazin specializat, care va poate oferi si seminte de orz verde sanatoase si netratate, precum si rasaduri gata facute. 700$metabolism$obezitate$2 retete cu "efect intarziat" Dupa ce ani de zile am trait pe pielea mea calvarul aplicarii unor retete de slabit, care mai de care mai "originala" si mai "fantezista", pot in sfarsit spune ca cele doua pe care vi le voi prezenta sunt nu numai eficiente, dar au aprobarea unui cunoscut medic al Institutului "Parhon". De ce cu "efect intarziat"? Deoarece prin corecta lor aplicare, mai intai se inlatura din organism deseurile acumulate prin ingerarea alimentelor grele (rantasuri, carne grasa, dulciuri de cofetarie etc.), trecandu-se apoi la eliminarea surplusului de greutate. Avantaje: - Fiind doua diete echilibrate, organismul nu sufera dezechilibre majore cauzate de pierderea brusca in greutate. - Dupa prima saptamana de aplicare, apetitul celor mancaciosi si pofticiosi se regleaza de la sine. - Pierderea in greutate facandu-se treptat, da voie pielii sa se "reaseze" pe noua silueta, evitand pliurile si cutele dizgratioase. Reteta pe zile 1.Luni: ziua laptelui batut. De cate ori apare senzatia de foame, se va consuma cate un pahar cu lapte batut, fara nici un alt adaos. Marti: ziua cartofilor fierti. Se mananca numai cartofi fierti cu o idee de sare. Miercuri: ziua pestelui. In functie de gust si de dorinta, se va consuma pestele fiert sau fript, cu un mic praf de sare. Joi: ziua fructelor. Dintre fructele sezonului cand incepem dieta alegem un singur fel, mai putin citricele. Toata ziua se va manca numai din fructul ales, orice cantitate. Vineri: ziua carnii de vita sau de pui. La fel ca la peste, carnea poate fi preparata prin fierbere sau la gratar. Se va evita carnea grasa de vita. Sambata: ziua salatelor. De la micul dejun si pana la cina se vor manca numai salate. Salatele se vor prepara cu foarte putin ulei, cu suc de lamaie si putina sare. Duminica: ziua libera. Evitand excesele, in aceasta zi se poate manca fara restrictie, in mod normal. Indicatii: - Dupa prima saptamana de aplicare a dietei, se va renunta complet la sare. - Pe timpul aplicarii, se vor consuma numai alimentele prezentate mai sus, in orice cantitate, pana la disparitia senzatiei de foame. - Zilnic se va consuma o cantitate de 1,5 - 2 l de lichid. Sunt interzise bauturile carbogazoase dulci, de tip Cola. Se va prefera apa minerala si ceaiurile slabe de plante (neindulcite). - Pentru cine nu poate renunta la "narav", se admite o ceasca de cafea pe zi, indulcita cu zaharina. - Sub nici o forma nu se consuma bauturi alcoolice. La o corecta aplicare, organismul pierde in greutate 1 - 1,5 kg pe saptamana. 2.Dieta lichida - Se numeste astfel, deoarece pe parcursul ei se vor consuma numai supe, ciorbe, compoturi si ceaiuri. - Supele si ciorbele se pot prepara din legume, suportand si mici adaosuri de carne slaba, de vita sau de pui. - Ciorbele se vor acri cu bors si suc de lamaie. - Se vor evita pastele fainoase. - Sarea se va folosi in cantitati foarte mici, iar pentru cine poate renunta, cu atat mai bine. - Compoturile vor fi preparate in casa, slab indulcite. - Ceaiurile vor fi numai din plante, neindulcite. - Pe tot parcursul aplicarii dietei, nu se vor consuma: dulciuri de orice fel, cafea, alcool, paine si derivatele ei, bauturi carbogazoase dulci. - Se slabeste in medie 2 kg pe saptamana, in functie de organism. ***In final, mi-as permite sa va dau cateva sfaturi. Dupa ce ati terminat de pus in aplicare una dintre dietele de slabit, dupa ce ati ajuns la greutatea propusa, nu reveniti in forta la vechile obiceiuri. In acest fel, nici o reteta de slabire nu va mai poate ajuta. Dar sa spunem ca v-ati gasit dieta al carei regim alimentar v-a facut supla asa cum ati visat... Din acel moment, doamnelor, va sfatuiesc sa renuntati la paine! Alegeti exemplul taranului roman, care n-a stiut de obezitate pana cand nu s-a "boierit" mancand zilnic paine. Sau trageti cu coada ochiului la siluetele suple ale chinezilor, care ignora painea, preferand orezul. Deci, o portie de mamaliga ori una de orez fiert, iar silueta dvs. va avea numai de castigat. Alegerea va apartine! 705$cosmetica$buze$Multa lume are probleme cu buzele, insa de regula e suficient un strugurel cu care le putem unge ori de cate ori simtim nevoia, chiar si de zece ori pe zi. In cazul dvs. se pare ca unguentele obisnuite nu ajuta. De aceea v-as sugera sa incercati preparatul Vitamaist care, pe langa actiunea lui dezinfectanta, emolienta si hidratanta, are si proprietatea de a hrani optim pielea, datorita extractului de alge marine continut in formula sa. Acesta asigura un aport masiv de substante nutritive: mineralele neaparat necesare, toate vitaminele complexului B, dar si vitamina C si provitamina A (crapaturile dureroase amintite de dvs. par sa indice tocmai un deficit de provitamina A). Menit initial a fi doar o lotiune de corp, Vitamaist isi dovedeste o utilitate multifunctionala, inlocuind cu succes orice crema de maini, iar recent am auzit un medic recomandandu-l pentru ingrijirea tenului cu acnee. Desigur, s-ar putea ca aplicatiile externe sa nu va fie de ajuns. Se spune adesea - si pe drept cuvant - ca pielea este oglinda organismului, prin urmare starea buzelor dvs. semnaleaza fara indoiala o carenta. Poate, din anumite motive, va alimentati unilateral sau nepotrivit cu cerintele corpului dvs. Aici ar fi preferabil sa apelati totusi la sfatul unui specialist. Eu voi adauga numai faptul ca in ultima vreme, in nutritie se impune tot mai mult principiul conform caruia nu trebuie sa ne hranim cu totii identic, ci in functie de necesitatile specifice dictate de grupa noastra sanguina. Indrumari concrete gasiti in cartea doctorului american Peter J. D'Adami, "Alimentatia adecvata celor 4 grupe sanguine". Pasul urmator in materializarea acestei idei a fost realizarea unei game de patru suplimente nutritionale corespunzatoare grupelor sanguine. Tabletele Vital cuprind vitamine si minerale, extracte din plante si fructe, selectate diferentiat, in asa fel incat sa ne furnizeze fiecaruia dintre noi exact acele substante de care avem nevoie, in raport cu apartenenta noastra la o grupa sanguina sau alta. Ma gandesc ca gama Vital ar putea fi o buna solutie pentru dvs. 712$cosmetica$acnee$- Frecarea cu o jumatate de catel proaspat de usturoi combate cosurile. - Cremele pe baza de arnica (se gasesc in comert) vindeca acneea. - Administrarea sistematica de drojdie de bere proaspata vindeca pielea incarcata si cosurile. - Cosurile dispar si daca sunt unse cu suc de lamaie. - Infuzia de nasturasi (ca niste mici margarete) - facuta din flori si frunze curata tenul cu puncte negre. - In medicina populara, castanele salbatice se recomanda, si ele, la ingrijirea fetei. Puneti intr-un lighean cu apa 2-3 castane cojite si taiate marunt si spalati-va pe obraz. - Pistruii dispar daca sunt acoperiti cu frunze fierte de telina. - Crema de galbenele (preparata in casa) inlatura petele de pigment. 713$diverse$Musetelul$- Frumusete: stergeti-va fata dimineata si seara, dupa demachiaj, cu o infuzie de musetel (15 flori la un litru de apa). Potoleste tenurile uscate si iritate. - Sanatate: daca aveti ochii iritati si pleoapele umflate, aplicati pe ei doua tampoane umezite intr-o infuzie preparata din 5 flori de musetel oparite cu o cescuta de apa clocotita. Infuzia se aplica calduta, vreme de zece minute, stand intinse pe pat. Acest procedeu atenueaza si cearcanele. - In gradina: musetelul iubeste soarele si rezista la seceta. Plantati-l in tufe, la distanta de 8-10 cm. Dupa ce creste, va forma un covor uniform. - Aperitiv alcoolic: intr-un litru de vin curat, alb sau rosu, puneti la macerat 40 de flori de musetel si o lingura de coaja de portocala uscata si maruntita, 40 bucati de zahar si un pahar de rom. Lasati lichidul sa stea 5 zile in camara. Strecurati-l si serviti-l cu cuburi de gheata. E delicios.
  • - Daca sunt vestejite lasati-le 20 de minute in apa calduta. - Prezentare florala: faceti o incizie in forma de cruce pe bulbul ridichii, apoi puneti-le cateva minute in apa sarata. Se vor deschide ca niste flori si vor decora frumos platourile cu aperitive. - In gradina: daca le udati regulat, nu vor fi piscacioase si seci. - Sanatate: vin de ridiche neagra, contra artrozei si artritei - intr-un litru de vin alb de buna calitate, puneti la macerat vreme de doua saptamani o ridiche neagra bine spalata, dar necuratata de coaja, data pe razatoarea mare. Se ia un paharel de vin, dimineata, pe stomacul gol, vreme de doua saptamani.
  • Zilnic este bine sa se consume cate trei catei de usturoi, respectand in acelasi timp alimentatia pe baza de hrana vie, netrecuta prin foc, in care predomina legumele de sezon (baza e varza cruda). Hrana vie mentine organismul sanatos si frumos pana la cea mai inaintata varsta.
  • - Evitati mincarurile acide, cum sunt tomatele, citricele si alimentele cu arome puternice (in special pestele). - Nu consumati ciocolata sau alimentele condimentate. Chiar daca exista voci care afirma ca neplacerile cauzate de greturi sunt alinate de mincarurile condimentate, aceasta linistire este de scurta durata si greata va reaparea curind. Eliminati din dieta dumneavoastra produsele lactate chiar si dupa 24 de ore de la incetarea starii de greata. Nu consumati alimente sau bauturi care contin cofeina, deoarece aceasta nu face decit sa creasca greata. Consumati cit mai putine alimente uscate si sarate si alimente de culoare alba sau galbena, cum sunt pastele sau piinea.- Sint recomandate ceaiurile de ghimbir, musetel, menta, anason, chimen, frunze de zmeura sau lavanda, cuisoare, ginseng. Tehnicile de relaxare si acupresura pot ajuta Stringeti pumnul de la mina stinga, incordati incheietura si apasati cu degetul mare al miinii drepte in zona aflata la aproximativ 3 cm sub pliurile incheieturii, in afara tendoanelor. Presati ferm timp de un minut, apoi mutati degetul mare deasupra incheieturii si presati ferm inca un minut. Repetati acest procedeu timp de 20 de minute. Pentru un somn bun aveti grija de pozitia in care dormiti Incercati sa dormiti mai degraba intr-o parte, pe stinga sau pe dreapta, decit pe burta sau pe spate. Folositi mai multe perne pentru a va sustine corpul si plasati una sub genunchi pentru a ridica picioarele deasupra stomacului.
  • Nu va necajiti daca v-ati patat rochia preferata la masa. Cititi sfaturile noastre si veti gasi solutii pentru orice gen de pata. Inainte de a trece la fapte: - Tamponati imediat pata cu un prosop de bucatarie sau cu un servetel de hartie. Clatiti cu apa rece. - Daca petele sunt datorate unor alimente solide, razuiti cu un cutit mai tocit sau cu o lingura. - Verificati instructiunile de spalare inscrise pe eticheta (in cazul in care ea exista). 1. Petele de ceara Articole lavabile - Indepartati ceara, dupa care acoperiti pata cu o sugativa, un servetel sau chiar hartie igienica si calcati deasupra cu fierul incins. Daca pata persista, tamponati cu putin alcool metilic, avand grija sa puneti putina vata absorbanta sau tot o sugativa sub materialul patat. Articole ce nu pot fi spalate Tapiterie - Acoperiti pata cu cuburi de gheata puse intr-o punga, presati cateva minute, dupa care razuiti excesul de ceara. Acoperiti pata cu sugativa sau hartie igienica si calcati-o cu fierul incins. Stergeti apoi cu putin alcool metilic si presati cu un servetel. 2. Petele de sos de friptura Articole lavabile - Razuiti si frecati pata cu un burete inmuiat in apa rece, dupa care lasati peste noapte in apa cu detergent. Spalati obisnuit. Articole ce nu pot fi spalate Tapiterie - Stergeti pata cu o carpa umeda, dupa care presarati talc. Indepartati talcul dupa zece minute. Covoare - Stergeti bine si frecati cu detergent pentru covoare. 3. Petele de vin rosu Articole lavabile - Clatiti cu apa calduta si inmuiati articolul intr-o solutie obtinuta din 15 ml borax si 500 ml apa calda. Sau: Varsati lapte dulce peste locul patat. Lasati o jumatate de ora. Clatiti. Metoda este la fel de eficienta si in cazul petelor de struguri negri. Articole ce nu pot fi spalate Tapiterie - Stergeti pata cu apa calda, clatiti si apoi presarati talc pe deasupra. Dupa o ora, stergeti si clatiti din nou. Covoare - Stergeti cu apa calduta sau udati cu sifon. Frecati cu o carpa curata. Aplicati detergent pentru covoare, frecati si, in cele din urma, stergeti cu o carpa uscata. 4. Petele de vin alb Articole lavabile - Daca pata nu iese la o spalare normala, frecati cu o solutie de 15 ml borax dizolvat in 500 ml de apa calda. Spalati cu detergent. Articolele ce nu pot fi spalate Tapiterie - Se procedeaza la fel ca in cazul petelor de vin rosu. Covoare - Udati zona patata, frecati bine, adaugati detergent pentru covoare, stergeti. 5. Petele de ciocolata Articole lavabile - Razuiti pata, dupa care spalati normal. Articole ce nu pot fi spalate Tapiterie - Razuiti pata, umeziti-o cu apa calduta si stropiti-o cu putin borax. Ulterior, stergeti cu un prosop curat. Udati din nou cu apa si frecati bine. Covoare - Razuiti pata. Stergeti cu detergent pentru covoare, dupa care stergeti cu o carpa umeda. 6. Petele de bere Articole lavabile - Clatiti cu apa calduta, dupa care tamponati cu o carpa inmuiata in otet. Sau: Frecati cu un burete inmuiat intr-un amestec de apa si spirt, in parti egale. Articole ce nu se spala Tapiterie - Stergeti cu o carpa umeda. Reveniti cu un burete inmuiat intr-o solutie de 30 ml otet si 500 ml apa. Stergeti cu o carpa umezita, iar apoi cu o carpa uscata. Covoare - Umeziti cu apa calduta, apoi stergeti cu un servet curat. Repetati pana cand nu se mai distinge pata. 7. Petele de unt Articole lavabile - Stergeti cu un prosop de bucatarie, dar fiti atenta sa nu intindeti. Inmuiati in apa cu detergent. Spalati la cea mai inalta temperatura pe care o permite tesatura respectiva. Articole ce nu se pot spala Tapiterie - Presarati talc. Lasati zece minute si indepartati apoi, frecand cu un prosop. Covoare - Puneti deasupra petei o hartie absorbanta si calcati cu fierul incins, pana se absoarbe grasimea. Stergeti cu detergent pentru covoare. In final, frecati cu o carpa curata.
  • Ii consumam, constient sau inconstient, in cantitati uriase si adesea ucigatoare. Inclusi intr-o gama imensa de produse, indulcitorii artificiali sunt cel mai adesea dositi. Foarte rar ni se spune de catre cei care ar trebui sa o faca despre efectele lor nocive, in schimb, tot mai multi dintre noi ajung la medic la varste tot mai fragede si cu boli tot mai grave. Statisticile vorbesc: peste 500.000 de diabetici in Romania, carii dentare la varste sub treizeci de ani, gripele tot mai periculoase, candidoze in forme mai mult sau mai putin violente, gastrite, obezitate etc. Lipsa informatiei naste monstri. Cati romani stiu, oare, ca una din pricinile acestor adevarate flageluri o reprezinta alimentatia noastra, invadata de substante otravitoare, intre care indulcitorii sintetici ocupa un loc fruntas? O sinteza a acestei arzatoare probleme va va ajuta sa cunoasteti si sa evitati fenomenul. ZAHARUL Ar putea parea un gen de ?fanatism naturist"" afirmarea faptului ca un aliment de baza, cum este considerat zaharul rafinat, este toxic, nociv pentru sanatate, mai ales ca este utilizat de aproximativ o suta de ani in Europa. Si totusi, datele stiintifice din ultimele decenii, privind efectele sale, sunt cat se poate de concludente. Ce este, de fapt, zaharul? Este o substanta de semisinteza, deci nenaturala, care se obtine in principal din sfecla de zahar. Procedeul sau de extractie si de rafinare a fost pus la punct inca din 1850 in Romania si in zona de sud-est a Europei, devenind aliment de baza dupa Primul Razboi Mondial. Cam tot de atunci au aparut, dupa care au proliferat la scara tot mai larga, si problemele de sanatate generate de el. Zaharul alb este format dintr-o singura substanta, zaharoza, in timp ce organismul uman a fost programat in cursul sutelor de mii de ani de evolutie sa digere si sa asimileze numai combinatii complexe, naturale de zaharuri, existente in fructe si legume. Administrarea unei substante pure, obtinuta prin procedee chimice, cum este zaharoza, care trebuie prelucrata cu pretul unor mari eforturi de catre organism, pentru a fi asimilata, constituie un adevarat soc pentru o serie intreaga de organe, producand perturbari in lant. Efectele nocive ale consumului de zahar Ce se intampla in organism cand consumam intr-o zi 100 g de zahar s-ar putea descrie in tratate intregi de biochimie. Mai usor este sa apelam la statisticile cu notatii concrete, realizate in ultimul timp. Iata, pe scurt, principalele riscuri provocate de consumul zaharului rafinat. Diabetul - l-am pus pe primul loc, nu din cauza ca este cel mai raspandit (desi peste 500.000 de diabetici la o populatie de 23 de milioane este o cifra cel putin ingrijoratoare), ci pentru ca este cel mai periculos. Consumul de zahar si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului, care, epuizat de sarcina de a ajuta la metabolizarea unor mari cantitati de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul, care cu timpul produce perturbari catastrofale in organism. Anual, la noi in tara, mii de oameni, tot mai multi cu varste sub treizeci de ani, orbesc, fac boli vasculare si cardiace, mor din cauza complicatiilor diabetului. Prognozele specialistilor nu sunt foarte optimiste: in urmatorii cincizeci de ani, daca nu apar modificari majore in alimentatia si stilul de viata al omului modern, proportia diabeticilor se va dubla, poluarea si stresul fiind factori favorizanti pentru aceasta boala. Un motiv foarte serios de a lua in considerare informatiile din acest articol si de a cauta sa renuntam pe cat posibil la acest aliment. Caria dentara - a proliferat foarte mult in urma consumului abuziv de zahar. Daca la inceputul secolului al XX-lea, doar 5-10% din populatia sub treizeci de ani prezenta aceasta problema, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentatie, ea a ajuns la proportii de pana la 95%. Interesant este ca popoarele care din motive de traditie sau de inapoiere economica nu consuma acest produs prezinta o incidenta a cariei de zece-douazeci de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie de probleme dentare atunci cand ajung sa consume zahar.Osteoporoza si tulburarile de calcifiere - una din problemele majore pe care le pune organismului consumul de zahar este perturbarea metabolismului calciului. S-a constatat in schimb la persoanele care renunta complet la consumul acestui ingredient si trec la o dieta cu multe fructe si legume proaspete, consumate crude, ca gradat calciul este din nou bine asimilat. Scaderea imunitatii - se traduce printr-o multitudine de infectii, de la banalele gripe si guturaiuri, de care parca nu mai scapam, la candidoze, cistite sau dermatoze infectioase. Se pare ca zaharoza afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati in coordonarea activitatii sistemului imunitar. Cancerul, in special cel de colon - studii recente au pus in evidenta faptul ca cei care consuma multe dulciuri si alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la cancer, mai ales cu localizari in tubul digestiv. Incidenta cancerului de colon (intestin gros), de pilda, este de pana la cinci ori mai mare la marii consumatori de dulciuri decat la persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar. Alte boli si tulburari la care ne predispune zaharul sunt: alergia, sclerozarea timpurie si fragilizarea vaselor de sange, cardiopatiile, gastrita si colita de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei (in special dismenoreea). La copii, consumul frecvent de dulciuri perturba procesele de crestere, duce la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declanseaza pubertatea prematura, genereaza probleme de comportament: conduce la scaderea vointei, predispune la violenta, scade capacitatea de concentrare etc. Cine trebuie sa renunte in mod special la consumul de zahar In mod normal, cu totii ar trebui sa ne ferim si, pe cat posibil, sa renuntam la consumul acestui aliment nenatural si care - vom vedea - se insinueaza in dieta noastra fara sa ne dam seama. Exista insa asa-numitele grupe de risc, la care consumul de zahar si dulciuri, chiar si in cantitati moderate, conduce foarte usor la aparitia sau agravarea unor perturbari si boli. Iata, pe scurt, care sunt aceste categorii: cei care au antecedente de diabet in familie, cei care se confrunta cu un stres accentuat, persoanele care sufera deja de una din bolile enumerate mai sus (diabet, alergie, infectii recidivante, osteoporoza, hipocalcemie, cardiopatii, tulburari hormonale), copiii aflati in pragul pubertatii, persoanele cu gastrita hiperacida manifesta sau latenta ori care sufera de colita de fermentatie. De asemenea, persoanele care se confrunta cu anumite probleme psihologice, cum ar fi lipsa de vointa, cu stari de astenie, depresii accentuate, ar trebui sa renunte la consumul de zahar, care s-a demonstrat ca accentueaza aceste probleme. Renuntarea la zahar Este oarecum echivalenta cu renuntarea la un drog. De ce? Deoarece pentru multi oameni, dulciurile sunt nu doar desert, ci si aliment de baza, sustinator de efort si... consolare in momentele amare ale vietii. Mai mult, din punct de vedere medical, s-a constatat ca atunci cand aceste persoane renunta la produsele cu zahar apar perturbari comune cu cele ivite la consumatorii de narcotice: stari de oboseala, nervozitate, incapacitate de efort, dureri de cap. Personal, cand m-am hotarat sa renunt la zahar, fara a ma confrunta cu aceste simptome, am facut o alta constatare deranjanta - aproape toate produsele care se gasesc la un chiosc alimentar contin din belsug acest ingredient si deci nu pot fi consumate. Apoi, m-am confruntat cu situatii care mai de care mai delicate, ca aceea in care nu am mai putut consuma prajiturile pregatite de mama special pentru mine, ori a trebuit sa refuz politicos bucatile de tort, la ziua prietenilor mei, am suferit de sete pentru ca toate sucurile care se gasesc in comert sunt cu zahar etc. O situatie neplacuta, dar care reflecta un lucru extrem de important: fara sa ne dam seama, fiecare dintre noi consuma cantitati imense de zahar. Conform statisticilor Uniunii Europene, de pilda, un adult consuma zilnic, din sucuri, ciocolata, produse de patiserie, prajituri, biscuiti, sosuri, cafea sau ceai indulcit, intre 100 si 200 de grame de zahar. Aceasta inseamna ca, anual, o persoana consuma in medie cincizeci de kilograme (un sac!) de zahar, ceea ce fara indoiala poate fi clasificat drept abuz si explica explozia de boli pe care le-am mentionat anterior. De ce am pus la dispozitie aceste date? Pentru a ne da seama de necesitatea efortului de a reduce consumul si de a ne dispensa complet, macar pe anumite perioade de timp, de acest aliment care aparent ne face viata mai dulce, dar in realitate are efecte cat se poate de amare. Despre inlocuitorii naturali ai zaharului vom vorbi la sfarsitul acestui articol. ASPARTAMUL Atunci cand a fost descoperit, in 1965, a fost o adevarata revelatie: are o putere de indulcire de doua sute de ori mai mare decat a zaharului, costa mult mai putin si nu contine nici o calorie - visul dependentilor de dulciuri din toata lumea. A intrat rapid in compozitia sucurilor de tip ?light"", a ciocolatelor, bomboanelor, precum si a produselor de cofetarie preambalate. A devenit component de baza al unor indulcitori cu nume sonore: ?Nutra Sweet"", ?Equal"", ?Equal Measure"". Pur si simplu, aspartamul a creat o mica revolutie alimentara, al carei revers s-a vazut abia mai tarziu. Primele efecte adverse care au aparut nu au putut fi puse din primul moment pe seama acestui produs nou. Ele constau in dureri de cap, greata, mancarimi, palpitatii, dureri de incheieturi, insomnie, pierdere a memoriei. Primul semn de alarma l-au tras niste accidente aviatice aparute din erori ale unor piloti cu mare experienta, care manifestau neatentie sau tulburari de perceptie neobisnuite. Dupa cativa ani de teste facute la Institutul de Medicina Aero-Spatiala al Statelor Unite, a fost dat verdictul: sucurile si dulciurile indulcite cu aspartam, consumate frecvent de pilotii liniilor aeriene, dau probleme de concentrare, pierderi temporare ale auzului, tulburari de vedere, iritabilitate si, ca atare, sunt contraindicate consumului de catre cei care indeplinesc aceste activitati. Al doilea semnal de alarma a fost si mai dur: in randul copiilor de varsta scolara din tari cum ar fi Statele Unite, Germania, Canada, Franta, a aparut o proliferare a violentei fara precedent. Totul a culminat cu atacuri armate asupra profesorilor sau a colegilor de clasa facute de minori si soldate cu victime omenesti. Atunci s-au intreprins anchete laborioase si s-a constatat un lucru curios: micii teroristi erau aproape in totalitate amatori de jocuri violente pe calculator, in timpul carora consumau cantitati uriase de bauturi cu aspartam. Mergand pe fir, medicii au constatat faptul ca aspartamul are efecte dezastruoase asupra comportamentului copiilor si adolescentilor, inducandu-le cu mult mai mare usurinta decat la adulti stari de nervozitate, depresie profunda, confuzie mentala, precum si porniri violente paroxistice. La nivelul anilor 2000, legislatia tot mai multor tari interzice introducerea in alimentatie a acestui indulcitor, acuzat de producerea si agravarea unei liste kilometrice de boli si tulburari, intre care la loc de frunte se afla depresia, insomnia, parkinsonul, boala Alzheimer, scleroza in placi, diabetul si bolile tumorale. Din pacate, in tara noastra, aspartamul este in continuare permis in consum, intrand mai ales in compozitia bauturilor racoritoare si energizante, asa-numitele ?dietetice"" sau ?light"", in guma de mestecat si in bomboanele mentolate, precum si in multe alimente si chiar suplimente nutritionale pentru slabit. Cititi cu atentie eticheta cu compozitia acestor produse si evitati consumarea celor care contin aspartam. ZAHARINA Este aproape de aceeasi varsta cu zaharul, fiind descoperita in anul 1879. Foarte saraca in calorii si de 200-500 de ori mai dulce decat zaharul, s-a impus rapid ca hrana pentru diabetici si supraponderali. Inca din anul 1977, experimentele de laborator facute cu animale hranite cu alimente indulcite cu zaharina au pus in evidenta anumite efecte toxice ale acesteia. Cel mai ingrijorator fapt, constatat apoi si pe cale statistica la oameni, era acela ca marea indicele de aparitie a cancerului vezicii urinare, precum si a celui genital si de prostata. Apoi, s-au demonstrat efecte nocive asupra echilibrului hormonal, a activitatii nervoase si imunitatii. Din 1996, a fost inscrisa in Statele Unite pe lista alimentelor cu potential cancerigen, iar in Canada s-a interzis consumarea sa. Inlocuitorii naturali ai zaharului Citind acest articol ne putem pune pe buna dreptate intrebarea: care sunt atunci alimentele dulci pe care le putem consuma? Un prim raspuns ar fi fructele proaspete, care au o proportie ideala a diferitelor tipuri de zaharuri in compozitia lor. Apoi, ar fi mierea de albine - un indulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte si sucuri, despre care am vorbit pe larg intr-un articol din numerele trecute. Mierea insa nu poate fi folosita la obtinerea anumitor prajituri, nici a cozonacilor (aluatul inducit cu miere nu creste) si nici a majoritatii dulciurilor traditionale, care sunt preparate termic (exista anumite studii care arata ca mierea incalzita peste 70°C devine toxica). Ar mai fi un produs natural care, relativ de curand, poate fi accesibil si in Romania: zaharul brut. Este format din niste granule oarecum asemanatoare cu cele ale zaharului obisnuit, dar considerabil mai inchise la culoare, lipicioase si cu o forma mai neregulata. Pentru gatit, zaharul brut se comporta la fel ca si cel obisnuit, insa are punctul de topire mai jos, face mai putina spuma. Fara indoiala ca este mult mai sanatos decat zaharul rafinat sau cel brunificat (o varianta care imbogateste zaharul obisnuit cu ceva substante din cel brut), singura problema fiind ca se gaseste mai rar si are la noi un pret nejustificat de mare (majoritatea sortimentelor costa cam de 10 ori mai mult decat cel obisnuit). Dintre toate sortimentele de zahar brut care se gasesc pe piata romaneasca, cel mai rezonabil sub aspectul pret-calitate este cel adus din Australia, de catre o firma germano-romana (germanii sunt pe primul loc in lume la capitolul produse naturiste si ecologiste) - ?Sano-Vita"". Exista doua variante de zahar brut, pus la dispozitie de catre aceasta firma, dintre care cea ecologica, un pic mai scumpa decat cealalta, este fara indoiala cea mai reusita. Va punem in finalul acestui articol la dispozitie cateva telefoane utile, pentru a achizitiona, eventual, acest tip de indulcitor natural. "
    •