alimente si medicamente
alunite
anemie
articulatii
buze
cancer
circulatie
ciuperca piciorului
cosmetica
dermatologie
diabet
digestie
diverse
dureri
dverse
exostoza
febra
ficat
fiere
friguri
ginecologie
greata
hepatita
hidroterapia
infectie sub unghie, cu puroi
inima
intepaturi
interne
leac
leacuri
legume
litiaza renala
mahmureala
mar
medicamente hormonale naturale
memorie
metabolism
miere
mierea
migrene
noduli
oase
oboseala
ochi
oftalmologie
orl
ortopedie
piele
plamini
plante
polip
prostata
psihic
raceala
raceli si reumatism
rana
reteta de curatare a limfei
retete energizante
reumatism
ricin
rinichi
sex
sistem imunitar
stomac
stomatologie
sughit
tei
ten
transpiratie
tuse
ulcer
urologie
vicii
|
Exista mai multe leacuri pentru tratarea pungilor de puroi si totodata atenuarea durerii provocate de un abces. O foarte veche metoda de a provoca spargerea pungii de puroi este sa aplicam pe zona respectiva, o data la trei ore, o compresa îmbibata într-o pasta obtinuta din amestecul unui ou proaspat, fiert cu trei lingurite de faina. Arsurile si indigestiile provocate de aciditatea stomacala crescuta sînt din ce în ce mai des întîlnite. Cel mai la îndemîna leac pentru a calma arsurile intestinale este sa beti o ceasca de apa fiarta în care ati dizolvat în prealabil un vîrf de bicarbonat de sodiu sau sa beti un pahar de lapte caldut amestecat cu doua lingurite de magneziu. Uneori, desi paradoxal, aciditatea stomacala se poate trata cu substante acide. Iata de exemplu o reteta extrem de eficienta împotriva indigestiilor: amestecati doua lingurite de cidru cu o lingurita de suc de lamîie si o lingurita de suc de cartof. Beti preparatul dimineata, pe stomacul gol. Dupa cinci minute luati micul dejun. Veti vedea ca nu veti mai avea nici o problema cu stomacul. Daca urmati aceasta cura periodic, o data pe luna, gradul de aciditate se va regla si nu veti mai suferi de arsuri si indigestii, gastrita si ulcer.Acneea este o boala de piele, care consta în aparitia pe corp, dar mai ales pe spate, a cosurilor si a altor puncte negre. Acneea apare ca urmare a dereglarii de functionare a glandelor sebacee, care produc sebum, substanta ce asigura supletea si elasticitatea pielii. Atunci cînd canalul este astupat, celulele moarte formeaza un fel de capac care nu mai permite aerisirea pielii. În aceste conditii apar negii. Iar daca blocajul se produce la baza glandei, atunci celulele moarte se infecteaza, provocînd aparitia cosurilor. Acneea este des întîlnita în rîndul adolescentilor, datorita în special activitatii hormonale intense la vîrsta pubertatii. Netratata la timp, acneea poate lasa urme care nu se mai pot îndeparta. Cel mai cunoscut remediu care curata pielea în profunzime, oferindu-i elasticitate, este alifia de galbenele si masca cu felii de castravete. Acest remediu naturist se foloseste înca din antichitate si timpul a demostrat ca pîna si în zilele noastre marile firme de cosmetice îsi creeaza produsele pornind de la extractul de galbenele si de castraveti. Astazi se gasesc pe piata creme abrazive dintre cele mai variate, destinate curatirii tenului. De obicei avem tendinta de a storce cosurile, pentru a scapa mei repede de ele. Totusi nu este o idee prea buna, avînd în vedere ca adesea locul inflamat se înroseste si ramîne vinetiu mai multe zile. Cel mai bine e sa lasam cosul sa coaca bine si cînd puroiul este aproape de vîrf, sa tragem pielea din jur în lateral. Astfel, puroiul va iesi singur, fara a mai fi nevoie sa ne strîmbam de durere ca ne strivim pielea. Asa vom evita înrosirea zonei respective si a doua zi de dimineata, dupa ce aplicam putin fond de ten, fata noastra va fi ca noua. În cazul în care va confruntati cu o adevarata eruptie cauzata de vîrsta (mai ales la adolescenti) e bine sa preparati un ceai din doua lingurite de trifoi, o lingurita de urzici si o lingurita de coada soricelului. Folositi zaharina. Beti cîte o cana o data la trei ore. Ceaiul are proprietatea de a grabi desfundarea porilor; în acest fel celulele moarte sînt rarefiate si împiedicate sa formeze cosuri noi. Fie ca este vorba despre o pierdere mare de sînge, fie ca numarul globulelor rosii este insuficient, anemia afecteaza în primul rînd femeile. Cel mai popular leac este ceaiul de urzica, bogat în fier, sau ceaiul de papadie. Ca îndulcitor se foloseste mierea. De asemenea e recomandat sa consumati cît mai multe legume si fructe bogate în fier, ca de exemplu varza, morcovi, ceapa, mere. Sînt mai multe plante folosite în prepararea ceaiurilor pentru calmarea nervilor. În medicina populara se folosec adesea plante ca: mîtisorii, musetelul, trifoiul, paducelul, lavanda, teiul, menta, valeriana, hameiul.Celor care îsi pierd repede apetitul sau sînt bulimici le recomandam ceaiul de hamei, de angelica sau o portie de pilaf de orz cu multi morcovi. Ca stimulenti ai apetitului sînt recunoscute plante ca musetelul, lavanda, menta, tarhonul, sovîrvul, paducelul, gentiana, smirna, orzul si hreanul.Artrita o boala dificil de tratat. Adesea retetele pe care le urmam se dovedesc a avea efecte secundare, greu de suportat pentru un organism slabit.În medicina traditionala se obisnuieste sa se aplice frunze de varza direct pe zona afectata. O data intrat în piele, sucul frunzei de varza atenueaza durerile si fluidizeaza cît de cît circulatia sîngelui. În loc de varza se pot folosi frunze si flori de coada soricelului, frunze de menta sau de trifoi. Pentru a grabi ameliorarea starii de sanatate se recomanda: 1. Sa se bea în fiecare zi cîte o cana de ceai din seminte de mustar. 2. Sa se consume des mere, morcovi, castraveti, praz, ceapa, napi, patrunjel, frunze de papadie, urzica, galbenele, lamîie. 3. Sa se faca o data sau de doua ori pe saptamîna baie cu apa în care sau aruncat doi-trei pumni de sare. Leacul din batrîni pentru bolnavii de astm este ca acestia sa faca în fiecare dimineata un dus rece si sa bea cît mai mult compot de mere. Cidrul, sucul de lamîie sau mierea, nelipsite din mîncarurile preparate, amelioreaza dificultatile respiratorii. Pentru a elimina mai usor mucoasele si flegma se recomanda ceaiul de urzica, de muselina, de valeriana sau din frunze de platan, sucul de morcovi si infuzia de patrunjel sau de musetel. De asemenea e bine sa consumati alimente usor digerabile crude, fierte sau coapte. Evitati prajeala si condimentarea excesiva. Pentru suferinzii de astm piperul nici nu ar trebui sa existe în meniul lor. Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale legumelor a fost Jean Valnet. Iata ce spune acest om de stiinta despre unele din legumele de sezon. Leguma aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa, putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a straduit s-o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi, populatia raminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul chibzuit sustinut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subter-fugii. El a intervenit sa se planteze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele La Porte Maillot si Grenelle) si a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea. Proprietatile curative ale cartofului ??Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor copt in coaja lui) ??Aliment energetic, permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare ??Aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale ??Antiulceros ??Cicatrizant ??Fecula este un topic emolient Extractul (sucul crud): ??Diuretic ??Emolient ??Calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive ??Antispasmodic In ce afectiuni e indicat a) Ca leguma: ??Intretinator general al sanatatii ??Artritism ??Obezitate (prin potasiul lui) ??Diabet (inlocuieste piinea: copt in cuptor sau inabusit) b) Extract crud: ??Gastrite, ulcere gastrice si duodenale ??Dispepsii ??Hepatita si litiaza biliara ??Constipatie, hemoroizi ??Glicozurie si diabet florid ??Scorbut c) Fecula (uz extern): ??Flegmoane ??Erizipel (brinca) ??Arsuri ??Plagi atone, ulcere ale gambei ??Eruptii, crapaturi Mod de folosire Uz intern: ??Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva zile, daca efectele sint insuficiente). ??Suc de cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna (ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere, suc de morcovi sau de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte afectiuni. Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de trei zile, exclusiv o salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca. Uz extern: ??Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa. ??Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i adaugam ulei de masline. Ar mai fi de retinut urmatoarele: Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg-1,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a starii generale. Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu, acizi - citric si malic, care atrag o alcaloza. Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita. Astfel: Cartofi fierti Cartofi prajiti Apa 75 43,27 Protide 2,58 3,99 Lipide 0,10 6,38 Hidrati de carbon 22,26 44,65 Saruri minerale 1,07 1,73 Valoarea calorica 99 336 Ce este mai digestibil Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma. La masa de seara, 100-200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaja lor, reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii. Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful, reamintim, nu ingrasa. Reteta placintei cu cartofi Fierbem 1 kg de cartofi in aburi. Ii curatam de pielita, ii strivim, adaugam putina sare si ii framintam cu doua linguri cu faina. Facem o placinta pe o hirtie presarata cu faina si o tinem in cuptor timp de o ora. O presaram cu zahar. Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore. Utilizari casnice ??Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra), ca sa asiguram pastrarea. ??Ca sa curatam un vas de un strat de calcar, fierbem indelung in el coji de cartofi. ??Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa si devin stralucitoare. ??Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Apoi stergem bine. ??Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria. ??Pentru a inviora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam cu grija covorul. Tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al gastritei In ce ma priveste, de multa vreme tratamentul acestor afectiuni tine de sucul cartofului, al verzii sau al radacinii de reglisa (lemn-dulce). Iata fisa pe care am publicat-o in 1974. In urma ei am primit maldare de scrisori care imi confirmau eficacitatea acestor cure. Le-am inregistrat cu interes si placere, mai ales ca n-am nici o contributie personala. Tip al maladiei psihosomatice (medicina psihosomatica este studiul perturbarilor psihice de ordin afectiv si al tulburarilor organice care decurg din ele). Este vorba de o pierdere de substanta a mucoasei gastrice intilnita cel mai frec-vent la persoanele intre 30 si 50 de ani, in genere declansata de stari emotionale sau de anumite medicamente: aspirina, corticoizi, fenilbutazona, anticoagulante... Schimbarile anotimpurilor aduc cu ele o inrautatire. Simptome In Crampe, dureri mai mult sau mai putin vii in epigastru (golul stomacului) sau senzatii de foame calmata prin inge-rarea de alimente sau de alcaline (bicarbonat de sodiu, de exemplu). ??Datorate unui exces de acid clorhidric in stomac. ??Pot fi insotite de hematemeza. ??Evolutie in puseuri, de la 15 zile la sase saptamini, cu acalmii de mai multe saptamini sau luni. ??Ulcerul poate sa se instaleze la partea inferioara a esofagului si in prima parte a duodenului (duodenul este intestinul care urmeaza imediat dupa stomac) si vom avea de-a face cu ulcer duodenal. De aceea, in medicina, ulcerul stomacului se studiaza sub numele de ulcer gastroduodenal, cele doua varietati beneficiind de acelasi tratament. ??Ulcerul stomacului poate sa se transforme in ulcer calos (cu fibroza retractila) sau in cancer (ulcero-cancer). ??Gastrita (inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice), foarte frecventa, beneficiaza de aceleasi ingrijiri. Tratamente Ca in multe afectiuni, tratamentele sint numeroase. A) Tratamente clasice ??Pansamente gastrice pe baza de bismut, de aluminiu, de silicati de magneziu si de aluminiu, de carbonat de calciu, de argila. ??Antispasmodice pe baza de beladona sau de atropina (unul dintre alcaloizii sai), de bromura, preparatele comportind, dupa caz, valeriana, pasiflora, lotier (dungatea), sulfina, maces... ??Infectii intramusculare de diverse produse: preparate feroase, pe baza de histidina (un acid aminat), de proteine, de gamaglobuline... Tratamentele acestea dureaza, in general, trei saptamini pina la o luna si se reiau, dupa anumiti autori, timp de mai multe luni, pina la trei ani. ??Regim: mult mai putin sever decit acum citiva ani. Suprimarea alcoolului, a tutunului, a mirodeniilor, a acizilor (vin alb), a medicamentelor. (... F) In rest, alimentatie normala, evitind totusi legumele prea bogate in celuloza iritanta. Alte sfaturi importante ??Uneori, este necesar sa mentinem bolnavul la pat timp de opt-zece zile. ??Vindecarea este atestata de starea si de dorintele bolnavului si, bineinteles, printr-un control radiologic. ??Numeroase cazuri de vindecare au fost obtinute numai prin pansamente gastrice si prin calmante. ??Ulcerul gastroduodenal poate, de altfel, sa se vindece in mod spontan. ??In caz de esec vadit: interventie chirurgicala obligatorie. Tratamentele acestea insuficient cu-noscute au aratat ce pot de multa vreme si, in marea majoritate a cazurilor, au permis vindecarea definitiva a ulcerului sau a gastritei. Statisticile noastre se mindresc cu numeroase rezultate, care se confirma de mai bine de 15 ani. Local ??Pansamente cu argila: o jumatate lingurita de cafea cu argila intr-o jumatate de pahar de apa, cu o jumatate de ora inaintea celor trei mese. Sau ??Pachete cu: Carbonat Caolin de bismut 10 g 5 g Un pachet intr-o jumatate de pahar cu apa inaintea celor trei mese. ??Intre mese, in caz de dureri sau de regurgitatii acide: Carbonat de calciu 60 g Magneziu calcinat 25 g Caolin 60 g Bicarbonat de sodiu 10 g Carbonat de bismut 25 g Lactoza 25 g O lingurita de cafea in 3/4 de pahar de apa. Tratamente de fond cu sucuri Tratamentul: trei saptamini pina la o luna; reinnoit, daca e nevoie (in 48 de ore, in genere, ameliorarea este evidenta): ??Suc de varza proaspat extras: 3/4 de pahar cu citeva minute inaintea celor trei mese; ??Suc de cartof crud proaspat extras: o jumatate de pahar cu citeva minute inaintea celor trei mese (gresit, sau nu, ma voi feri inca multa vreme de anumite produse industriale proslavite in Elvetia, Germania, in Franta si pe alte meleaguri. Fiecare gospodarie ar trebui sa aiba, in bucataria ei, un aparat pentru stors fructe sau legume). Sucurile acestea nu sint placute la gust; putem insa sa le adaugam cu folos suc de morcovi, miere sau o lingurita cu suc de lamiie (trebuie stiut ca una sau doua lingurite cu suc de lamiie in apa sint suficiente ca sa opreasca numeroasele acrimi ale stomacului). ??Decoctul de radacina de reglisa (lemn-dulce): 50 g la un litru de apa; se fierbe 10 minute, apoi se lasa sa se macereze 12 ore. Cite un pahar de trei ore pe zi. ??Pudra de radacina de reglisa: o lingurita, cu reglisa rasa, intr-o jumatate de pahar cu apa, luata cu citeva minute inaintea celor trei mese. In plus, un calmant vegetal, pe baza de valeriana, de pasiflora, de dungatea, de sulfina (gen: Antinerveux Lesourd), dimineata si seara. E nevoie si de o atitudine psihica adecvata Ulcerul gastroduodenal si gastrita sint sindroame frecvente in civilizatiile noastre, dar se trateaza foarte bine prin mijloace relativ simple, raminind sa luam anumite masuri de precautie si o atitudine psihica adecvata. Pentru a incheia: sa nu uitam niciodata sa verificam coloana vertebrala, caci microdeplasarile anumitor vertebre dorsale pot provoca sau intretine un ulcer. Parmentier si istoria Originar din Chiloé, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incasilor a fost importanta in Spania si in tarile sudului Europei catre 1540. 40 de ani mai tirziu, amiralul englez Raleigh o introduce in Insulele Britanice si in Tarile-de-Jos. In vremea aceea cartoful trecea drept toxic pentru om, riscind sa-i dea lepra, si nu servea decit la hranirea vitelor. Un farmacist al armatelor franceze, prizonier in Germania, il descopera la fiecare masa in gamela lui. Intors in Franta, in 763 spiterul Armatelor, Antoine-Augustin Parmentier (1737-1813), se incumeta sa faca tot posibilul ca leguma aceasta sa fie adoptata in Franta, incercind sa gaseasca un leac foametei... Dar o violenta opozitie se declanseaza si, in anumite provincii, se interzice cultivarea plantei daunatoare. Parmentier a izbutit totusi sa-i convinga pe Franklin, pe Lavoisier si pe rege, care isi impodobeste butoniera cu flori de cartof. In 1771, Academia de Medicina din Paris conchide ca tuberculul e nedaunator si recomanda folosirea. Parmentier a fost si din multe alte motive unul dintre primii specialisti in nutritie dietetica si igiena alimentara. Numeroasele lui lucrari o dovedesc. Indeosebi studiile despre fermentatia piinii, despre faini si macinare duc la notiunea piinii complete. Au ramas celebre analizele facute de el laptelui, cercetarile despre folosirea frigului pentru conservarea carnii si asupra valorii nutritive a feculei (amidonul fainii de cartof), lucrarile despre extragerea zaharului pornind de la strugure (blocada lipsea atunci Franta de zaharul din trestia de zahar) etc. In timpul Revolutiei, uitind ca nu mor de foame tocmai gratie cartofului, bunii francezi isi reamintesc ca Ludovic al XVI-lea l-a sprijinit pe Parmentier in eforturile lui si-l declara, in consecinta, dusman al poporului. Parmentier ajunge in fata unui tribunal de epurare care-l expulzeaza din Paris. Ulterior, Conventia il recheama, ii decerneaza Coroana civica si il numeste Farmacist Inspector. In 1796, Parmentier intra la Institut. Cel care, rind pe rind, este numit gradinar, inventator al cartofului sau agronom moare in 1813 ca Inspector general al serviciului Sanatatii Armatei, membru al Academiei de Stiinte si baron al Imperiului. Doarme in cimitirul Pére Lachaise, alaturi de La Fontaine.Radacina de ghimbir. Decoct de zece minute dintr-o lingurita de radacini de ghimbir taiate la o cana cu apa. Se fac mai multe bai de gura caldute pe zi.tratamentSeminte de marar, de anason verde, de angelica, de chimion, de corinadru, de chimen, fructe de badian, flori de musetel, frunze de tarhon, de menta, radacini de lemn-dulce. Flori de musetel, betisoare de scortisoara, bace de maces, conuri de hamei, coaja de portocale amare. Radacini, flori si frunze de ghimbir, frunze de dafin, frunze si muguri de mur.Se face gargara cu una dintre aceste plante de citeva ori pe zi.Frunze de asmatuchi, bace de ienupar.Frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara, iar bacele de ienupar, la inahalatii.Radacini, frunze sau flori de ghimbir, frunze de mur, petale de rasura, frunze de cimbrisor.Se fac bai de gura de citeva ori pe zi cu una dintre aceste plante.Important: se ia de doua ori pe zi dupa masa preparatul digestiv (vezi Digestie).Bace de ienupar, frunze de maslin, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, flori de tei, miez de tei. Frunze si radacini de brusture, radacini de telina, rizomi de pir, bace de ienupar, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, miez de tei. Radacini de angelica, frunze de luminarica, frunze de creson, flori de musetel, fructe de maces, radacini de marar, radacini de ghimbir, cuisoare, frunze de maghiran, radacini de hrean, petale de trandafir, frunze de lamiioara. Radacini, frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, de condurul-doamnei, frunze de eucalipt, flori de levantica si de nalba, frunze de maghiran, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor si de lamiioara. Frunze de menta si bace de ienupar pentru inhalatii. Seminte de anason verde, frunze si flori de luminare, flori de limba-mielului, seminte de condurul-doamnei, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, frunze de dafin, flori si frunze de nalba, frunze de menta, frunze de maghiran, radacini de hrean, frunze de rozmarin, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor, de lamiioara, flori de viorea. Silnic: frunze, 30 g Brad: muguri, 30 g Dafin, frunze, 10 g Cimbrisor: frunze, 20 g Eucalipt: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi.Cretusca, verbina. Flori si frunze de luminarica, flori de iarba-neagra, frunze si seminte de marar, flori si frunze de nalba mare, flori de levantica, frunze de parachernita, cozi de cirese, flori si planta de cretusca, flori de soc. Miez de tei. Seminte de anason verde, frunze de salvie, frunze de lamiioara, frunze de patrunjel, rizomi de pir. Flori de iarba-neagra, frunze de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, planta întreaga si flori de cretusca.Se bea o infuzie din una dintre aceste plante dupa dorinta în cursul zilei.Faceti din cind în cind si o cura de tizana hepatica (vezi Ficat).Flori de musetel, scortisoara, frunze de rozmarin si cimbru. Frunze de frasin, flori si frunze de nalba mare si nalba, frunze de parachernita, radacina de lemn-dulce. Plante depurative: frunze si radacini de brusture, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, coaja de ienupar, frunze de creson, conuri de hamei, frunze de trifoi, frunze de urzica, frunze de patrunjel, flori si planta de pansea salbatica. Frunze si radacini de brusture, frunze de creson, frunze de eucalipt, bace de ienupar, frunze de maslin, de urzica, de salvie, de mur, miez de tei salbatic. Scortisoara, macese, frunze de urzica, de rozmarin, de mur, de cimbrisor, petale de trandafir.Una sau alta din aceste plante (doua-trei cani pe zi).Frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, fructe de banian, frunze de busuioc, flori de musetel, scortisoara, frunze de asmatuchi, seminte de coriandru, frunze de tarhon, radacini de ghimbir, frunze si semintie de marar, bace de ienupar, cuisoare, frunze de dafin. Flori de levantica, frunze de silnic, frunze de maghiran, flori de romanita, flori de melisa, frunze de menta, frunze de trifoi, flori si frunze de portocal, frunze de patrunjel, radacina de lemn-dulce, frunze de cimbru, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara si de verbina. Preparat digestiv Anason verde: seminte, 20 g Busuioc: frunze, 20 g Romanita: frunze, 20 g Maghiran: frunze, 20 g Portocal: flori, 20 g Lamiioara: frunze, 20 g Verbina: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe unu-doua minute. Se bea o cana dupa masa.Seminte de marar, de anason verde, de chimion, de chimen, de coriandru, frunze de tarhon, fructe de banian, radacini de gentiana si de ghimbir, cuisoare, frunze de dafin, cimbru si lamiioara. Frunze de brusture, flori de limba-mielului, flori de musetel, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini de gentiana, frunze de silnic, flori de romanita, frunze de melisa, de trifoi, de maslin, de urzica, de pansea salbatica, de patrunjel, muguri de pin, frunze de rozmarin, de cretusca, de salvie, de lamiioara. Frunze si radacini de brusture, frunze si flori de luminarica, bace de ienupar, frunze si flori de nalba mare, frunze de trifoi, de pansea salbatica, de salvie, flori de soc. Flori de musetel, flori de nalba mare si de nalba, frunze de melsia, menta, parachernita, rozmarin si cimbrisor, frunze, flori si muguri de portocal amar. Fructe de badian, frunze de busuioc si de melisa.Una din aceste plante dupa masa sau în cursul zilei.Flori de limba-mielului, flori si frunze de luminare, scortisoara, planta si seminte de marar, frunze de dafin, flori de levantica, frunze de silnic, muguri de pin, frunze de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, flori de viorea. Frunze si radacini de brusture, flori de iarba-neagra, de limba-mielului, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini si semtine de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, radacini de gentiana, frunze de urzica si de patrunjel, muguri de pin, radacini de hrean, frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, miz de tei salbatic. Preparat antigutos Brusture: frunze, 20 g Limba-mielului: flori, 20 g Ienupar: bace, 50 g Urzica: frunze, 30 g Cretusca: planta, 30 g Mur: frunze, 30 g O mina de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea dupa dorinta în cursul zilei.Flori de limba-mielului, bace de ienupar, silnic, flori de nalba, muguri de brad, frunze de lamiioara.Preparat antiguturai Ienupar: bace, 20 g Nalba: flori, 20 g Brad: muguri, 30 g Cuisoare: 5 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi. Acelasi preparat poate sa fie folosit si la inhalatii.Flori si frunze de luminarica, frunze de parachernita, planta de pansea salbatica, flori de soc, frunze de salvie. Flori de limba-mielului, frunze de maslin, de urzici, de salvie. Preparat Limba-mielului: flori, 30 g Maslin: frunze, 60 g Urzica: frunze, 30 g Salvie: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi. Scortisoara, seminte de telina, radacini de gentiana, de ghimbir, frunze de menta, de rozmarin, cimbru, stigmate de sofran. Flori de musetel, conuri de hamei, flori de levantica, frunze de maghiran, flori de romanita, frunze de melisa, flori si frunze de portocal, flori si frunze de cretusca, de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de tei. Preparat somnifer Hamei: conuri, 20 g Levantica: flori, 30 g Maghiran: frunze, 30 g Portocal: muguri, 20 g Cimbrisor: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea una-doua canii seara la culcare.Pentru favorizarea lactatiei: seminte de angelica, anason verde, chimion, chimen, marar, conuri de hamei, flori de soc. Bace de ienupar, mina-Maicii Domnului (trandafir), frunze de asmatuchi. Bacele de ienupar se folosesc la inhalatii, de citeva ori pe zi daca este necesar (o lingurita la un bol de apa clocotita). Mina-Maicii Domnului si frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara (o lingurita la o cana). Frunze de eucalipt, bace de ienupar, radacini de gentiana, conuri de hamei, frunze de mur, rasura, frunze de lamiioara. Rizomi de pir, seminte de in, frunze de menta, ulei de masline, frunze de parachernita, miez de tei salbatic. Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi.Flori de limba-mielului, iarba-neagra, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, frunze de creson, seminte si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de silnic, frunze de menta, de urzica, de parachernita, de patrunjel, cozi de cirese, radacina de hrean, frunze de mur, flori, frunze si scoarta de soc, miez de tei. Flori de musetel, rizomi de pir, frunze de menta, de urzica si de salvie. Una dintre aceste plante, doua-trei cesti pe zi.Flori de musetel, scortisoara, frunze de tarhon, de dafin, de melisa, de patrunjel, de rozmarin, stigmate de sofran. Frunze de busuioc, seminte de chimion, frunze de tarhon, seminte de marar, frunze de menta, de patrunjel, de rozmarin, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara, stigmate de sofran. Flori de musetel, flori de levantica, frunze de maghiran, de meslisa sau de menta.Una dintre aceste plante, doua-trei cani pe zi.Flori de musetel, cuisoare (nevralgie dentara). Citeva canii pe zi din una dintre aceste plante.Împotriva nevralgiilor dentare, puneti un cuisor pe gingia dintelui dureros.Asociat cu diferite plante diuretice si pentru circulatia singelui, regimul este primordial, asociat cu aplicarea cremelor cu alge si cu baile de alge. Preparat dezintoxicant Pir: rizomi, 30 g Patrunjel: frunze, 30 g Ilex verde: frunze, 30 g Urzica: frunze, 30 g Iarba-neagra: flori, 100 g Se pun patru linguri de amestec într-un litru de apa, se fierbe dou-trei minute si se lasa zece minute la infuzat. Întreaga cantitate se bea în cursul zilei.Flori de musetel, frunze de asmatuchi, flori de luminarica, flori de nalba mare si de nalba, rasura, frunze de patrunjel.Una dintre aceste plante sub forma de infuzie usoara. Se aplica comprese caldute, zece minute dimineata si seara.Radacini de gentiana, flori de romanita, frunze de lamiioara.Una dintre aceste plante, una-doua cesti pe zi, tratament de o saptamina, repetat dupa trei saptamini.Flori de iarba-neagra, bace de ienupar, frunze de parachernita, cozi de cirese, frunze si flori de cretusca.Una din aceaste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi.Frunze de asmatuchi, frunze si flori de nalba mare si de nalba, petale de trandafir, frunze de lamiioara.Se mesteca plantele în parti egale. Se pune o lingurita de amestec la o ceasca de apa, se fierbe un minut si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se foloseste la gargara de mai mute ori pe zi.Frunze de trifoi.Una-doua cani de infuzie, cu o jumatate de ora înainte de plecare.Frunze si radacini de brusture, ferunze de limba-mielului, musetel (în ulei de masaj), semintie de telina, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, seminte, planta si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de dafin, de maghiran, de urzica, de parachernita, de pansea salbatica, frunze de patrunjel, flori si frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de cimbrisor, flori de soc, frunze de lamiioara. Flori de limba-mielului, scortisoara, flori de musetel, scoarta de frasin, radacini de gentiana, radacini de ghimbir, flori de levantica, frunze de trifoi, flori de soc, de tei de viorea. Frunze de eucalipt, muguri de pin, frunze de salvie. Se ia una dinatre aceste plante asociata cu plante diuretice. Adaugati în apa de baie citeva picaturi de esenta de salvie.Frunze de eucalipt, flori de nalba mare, flori de levantica, frunze de silnic, frunze de nalba, frunze de menta, frunze si flori de portocal, muguri de brad, frunze de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de viorea. Flori de iarba-neagra, rizomi de pir, bace de ienupar, cozi de cirese, frunze de rozmarin, frunze de salvie. Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi. Regim alimentar obligatoriu (sarac în proteine).Sub acest titlu va prezentam o metoda simpla de autoajutorare, usor de aplicat de catre oricine, utila în familie, putindu-se aplica în cuplu. |
BluePink 
